Azi n-am fost la bibliotecă. Citim de plăcere şi în locul în care ne place

Eficienţa muncii bibliotecarului se măsoară prin organizarea împreună cu profesorii şi elevii, a diferitelor acţiuni dedicate patrimoniului cultural, istoric, literar, etc.

Frumoasa definiţie a bibliotecarului dată de Umberto Eco, în romanul său Numele trandafirului: "bibliotecarul, în afară de faptul că ştie, are dreptul să umble prin labirintul de cărţi; singur el ştie să le găsescă şi unde să le pună la loc, numai el răspunde de păstrarea lor. Bibliotecarul le apără nu numai de oameni ci şi de natură, îşi închină toată viaţa lui acestei lupte împotriva forţei uitării, duşmană a adevărului”.

Bibliotecarul trebuie să fie un consultant în domneniul lecturii, un liant al interacţiunii disciplinare şcolare şi un psihopedagog, să răspundă prompt întrebărilor puse de cititori. El trebuie să intuiască orizontul de cunoştinţe, nivelul de percepţie, capacitatea de înmagazinare şi dorinţa elevului de perfecţionare. Este nevoie de o bună cunoaştere a particularităţii de vârstă şi a deosebirilor individuale ale elevilor. Există elevi al căror gust de lectură este haotic, fără calitate iar alţii nu citesc deloc.

O altă tendinţă ce s-a conturat în ultimii ani, câştigând în importanţă, este transformarea bibliotecii în centru de comunicare. Biblioteca a introdus sistemul de “autoservire”, acces liber la raft. 

Tradiţia istorică de împrumut mai curând formativ educativ a fost abandonată. Un număr mare de utilizatori nu numai că împrumută, dar se şi folosesc de posibilitatea lucrului în sala de lectură. Se recurge la fotocopierea documentelor din fondul bibliotecii, dar în paralel se desfăşoară şi munca de bibliotecă. Manifestări culturale ca seri de lectură, expoziţii, au crescut în importanţă.

Citirea este un element fundamental în procesul de învăţare, având un rol deosebit în dezvoltarea gândirii elevilor. Pe de altă parte, interesul pentru lectură a scăzut din cauza  tendinţei elevilor de a se informa din alte surse (tv, utilizarea cd-urilor, dischetelor, softurilor educaţionale etc.) . 

Fiecare dintre noi ştim că pentru a citi este nevoie de o anumită detaşare de lume, lectura trebuie să ne izoleze de cotidian. În acest sens am gândit formatul unui cerc de lectură şi am hotărât să ne întâlnim de fiecare dată într-un alt loc care să ne apropie de spiritul cărţii, să ne îndepărteze de sala de clasă şi de catalog. Prin deviza noastră “Citim de plăcere şi în locul în care ne place”, am ales pentru început un spaţiu mai confortabil, ambiant şi stimulativ totodată, Clubul “Understage”. Având tema  “Poveşti de dragoste”acest club, ambiţios pe linie cultural este un cadru perfect rezonant cu multiplele nuanţe de expresie artistică, fapt care atrage după sine, în mod fericit, posibilitatea lecturi publice, şi de ce nu cerc de lectură.

Conceperea acestui tip de lecturiadă a fost aleasă de elevi. Ei sunt deja organizaţi pe cercuri de lectură a fiecărui cadru didactic de limba şi literatura română, unde au primit câte un nume gen “cărturarii”, “filozofii”, “fanteziştii” şi “anchetatorii”. Tot ei au fost încurajaţi să propună formatul activităţii şi am convenit să ne unim la o discuţie gen masă rotundă în care fiecare reprezentant al cercului să prezinte cartea s-a de suflet, citind paragraful considerat cel mai interesant. Astfel apare lectura empatică, elevul citeşte iar ceilalţi  ascultă, induc colegilor starea de curiozitate, de a descoperi ei finalul poveştii. De aceea formula de prezentare trebuie să fie una atractivă şi persuasivă. Lista cu aceste cărţi propuse spre lectură se va concretiza la finalul. Va fi un schimb de idei între cei tineri şi invitaţi.Vor fi scoase în evidenţă cărţi care au fost trecute cu vederea în lecturile anterioare, sau volume care s-ar putea potrivi personalităţii fiecărui membru al cercului, cu motivaţiile de rigoare.

Pentru mine este foarte important ca elevii să aibă acces la aceste cărţi în biblioteca şcolii, şi mai ales, să aibă oportunitatea de a împrumuta printr-un schimb interbibliotecar cu Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” din Brăila sau cu alte licee, sau de ce nu , de a le achiziţiona din librării.

Această prezentare de cel mult o oră va fi urmată de un recital de poezii, scrise sau nu de ei, aducând un omagiu celui care s-a născut la 15 ianuarie 1850, poetul Mihai Eminescu. Elevii vor citi poezii de iubire din volumul “Dorinţa” ediţie în şase limbi, Bucureşti, editura Albatros, 1976 .

Proiectele de dezvoltare devin din ce în ce mai complexe şi necesare prin intervenţia mai multor parteneri. Trebuie sa învăţăm să lucrăm în echipă, să creem parteneriate, să dezvoltăm sinergii.

Parteneriatul educaţional este unul dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane. Este un concept şi o atitudine în câmpul educaţiei.

Bibliotecar,
ANGELICA NECULA