POVESTE DE DRAGOSTE de Salom Alehem

Recenzie, Mitu Simona X F

        Salom Alehem este unul dintre parintii literaturii evreiesti ce este renumit pentru proya sa plina de viata.In opera „Poveste de dragoste” pune in evidenta faptul ca nu in toate cayurile iubirea trece peste orice obstacole.Totul incepe astfel :

     Stempeniu este un tanar vestit,dupa care respira toate fetele din tinutul Ucrainei.Nu exista oameni instariti la care el sa nu fie chemat ,sa+si vrajeasca semenii cu vioara lui fermecata.Autorul face cunoscut la inceputul cartii faptul ca Stempeniu este detinatorul unei „sticlute cu picaturi de dragoste”.La una dintre petrecerile la care este invitat isi cunoaste iubirea,pe Rohele care ii fura inima.De aici incepe o adevarata poveste de dragoste in care n-a crezut niciodata,dar in care se vede prins in cele din urma ,cu toate sensibilitatile si nostalgiile sale de artist.Prin poveste melodiile lui Stempeniu ajung la toate inimile care pastreaza amintirea primului fior al dragostei.

          Rohele avea niste ochi minunati,aryatori care priveau tinta si care strapung ca niste sageti bine ascutite.Cei doi se indragostesc la prima vedere ,desi Rohele era casatorita cu  Moise-Mendl,acest lucru fiind impotriva credintei.De cand l-a cunoscut pe Stempeniu femeia nu a mai avut pace sufleteasca ,gandindu-se de fiecare data daca este fericita cu adevarat.Noptile erau pentru ea un adevarat cosmar deoarece il simtea pe Stempeniu tot mai aproape si considera ca-si tradeaya familia pacatuind.De multe ori ,la nuntile la care era invitata cu sotul si cu socrii il intalnea pe eroul nostru si simtea ca prin melodiile sustinute de orchestra ii transmite ceva.Dupa o perioada de timp,nemaiputand rezista sentimentelor si faptului ca nu se mai putea intalni cu ea ,Stempeniu ii trimite o scrisoare :

„Scumpul meu inger!Cand am vayut pentru prima oara chipul tau luminos ,ochii mi s-au luminat si un chip stralucitor mi-a cuprins inima din cauza iubirii fierbinti pe care am inceput sa o simt pentru tine,sufletul meu,care,prin ochii tai creste alaturi de chipul tau luminos m-au atras din prima clipa caci tu esti sufletul sufletului meu si viata vietii mele.”

          Din scrisoare intelege toata dragostea pe care i-o poarta dar si faptul ca va fi o iubire interzisa.Dupa putin timp,Stempeniu este nevoit sa se casatoreasca cu o fata pe care nu o iubeste.Din idila lui cu ea ,aceasta inventeaya ca ar fi insarcinata si acum nu ar putea sa o mai paraseasca au spus parintii.Desi si-a legat destinul de o alta femeie,Rohele tot in mintea lui ramane.Odata casatorit cu Freidl viata lui devine un chin ,ii cere explicatii la tot ce face,sotia lui se transforma intr-o zgarcenie maladiva deoarece atunci cand era copil a fost foarte saraca iar acum avaritia i-a cuprins inima.Spre finalul cartii Stempeniu hotaraste sa se intalneasca cu Rohele in padure unde doar cerul albastru si stelele stralucitoare printre plopii inalti ii pot vedea.Intalnirea dintre cei doi este una  trista deoarece aceasta le provoaca despartirea...faptul ca apartin fiecare altcuiva...cu durere in suflet nu pot fi impreuna si fericirea se spulbera.

         Acum doar vioara este singurul prieten al lui Stempeniu ,singura lui alinare.Cu ea uita de durerea sufleteasca ,cu ea isi aduce aminte de tineretea lui,de libertatea pierduta pentru totdeauna.Multe perosane dragi invie in memoria lui la sunetele viorii.Multe chipuri minunate ,luminoase pline de bucurie ,apar in fata lui imediat ce incepe sa cante. 

          Apar si dispar imediat...

Recenzia face parte din Campania vALLuntar ediția aII-a http://www.all.ro/colectia_iubiri-de-altadata/poveste-de-dragoste.html , inițiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. Mottoul nostru ,,Cititm apoi sădim copăcei”.

Sunt Mitu Simona din clasa aX-a F de la Liceul Teoretic ,,Mihail Sebastian” din Brăila și vă mulțumesc pentru comentul subscris recenziei mele pe blogul LECTURIADA, proiectul bibliotecii liceului nostru. Cumulând 15 comentarii voi fi fericită să plantez un copăcel.