Recenzie, Măgăriță Andreea IX D |
Recunosc că lectura acestei cărţi a fost
dificilă din cauza trecerii rapide a zilelor şi a anilor, dar nu numai atât, ci
şi pentru conţinutul care trebuia înţeles. Sofia Tolstaia a fost soţia lui Lev
Nikolaevici Tolstoi. După căsătorie (1862), aceasta redactează un jurnal care
îl va continua până la sfârşitul vieţii sale. În primele pagini sunt
evidenţiate gândurile care nu-i dădeau pace, învârtindu-se în jurul
soţului(fiind subiectul principal) care îi creează suferinţă.
,,Îi face
plăcere să mă chinuiască când vede că plâng pentru că nu crede în mine. Ar fi
vrut ca şi eu să trec printr-o viaţă asemănătoare şi să trăiesc la fel de multe
lucruri rele ca şi el, pentru a înţelege şi mai clar ce înseamnă binele’’ , din
această sintagmă reiese faptul că, deşi căsătorită, consideră că el nu crede în
dragostea Sofiei, ba mai mult din cauza trecutului pe care l-a avut, doreşte să
treacă prin aceiaşi situaţie, asta indicând momentul pentru care vrea să se
asemene total. Este un mister cum l-a
iubit de la început până la sfârşit cu acelaşi devotament, oferindu-se şi
pentru munca de copist pentru romanele lui .
Lev Tolstoi
probabil trăia cu impresia că nu este util pentru ea prin ,,Sonia, draga mea,
sunt vinovat, dar sunt şi un nesuferit, numai că în mine se află un om minunat
care uneori doarme. Să-l iubeşti şi să nu-i reproşezi nimic, Sonia!’’
Viaţa lui
Sofia se dedică familiei primind în schimb afecţiune,dragoste, după care
tânjeşte. Sofia nu era o simplă gospodină la ţară (afirmând faptul că nu se
descurca în treburile gospodăreşti). Era mai mult de atât. Era puternică,
dinamică,energică şi idealistă. Ea îşi dedică timpul copiilor şi era interesată
de a creşte din punct de vedere spiritual şi de a avea o viaţă interioară
bogată şi sănătoasă.
În mare
parte, renunţă la pornirile către artă,muzică şi oameni din cauza soţului care
devine melancolic văzând-o vie,fericită. Uneori Lev Tolstoi se bucură şi el de
serile de iarnă ruseşti, cu muzică de pian, ceai, lecturi din Cehov şi plimbări
prin pădurea de la Iasnaia Poliana (se pot admira mestecănii bătrâni).
Mamă a 13
copii, dintre care numai 8 supravieţuiesc, şi soţia unui bărbat celebru,
măcinat de gânduri, Sofia devine liderul familiei încercând să îi plaseze pe
toţi pe calea cea bună.
Am
admirat-o pe Sofia pentru toată grija care i-o purta lui Liovocika, iar atunci
când se îmbolnăvea i se părea foarte rău şi avea o stare de teamă ,,A început
ploaia, mi-e frică să nu răcească, nu mai sunt rea,îl iubesc. Să-l apere
Dumnezeu’’. Rezultă că iubirea este un
miracol care te face să te schimbi total şi care investeşte în sentimente de frică.
În
concluzie, dacă doreşti să afli prin câte obstacole este trecută iubirea, ce
necazuri pot apărea într-o căsnicie, şi cum se pot îndrepta, ce gânduri şi ce
sentimente au ambele persoane, atunci poţi citi cu nădejde ,,Sofia Tolstoi-Viaţa
mea’’
Recenzia face parte din Campania vALLuntar ediția aII-a http://www.all.ro/carte/viata-mea-fragmente-de-jurnal.html, inițiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. Mottoul nostru ,,Cititm apoi sădim copăcei”.
Sunt Măgăriță Andreea din clasa aIX-a D de la Liceul Teoretic ,,Mihail Sebastian” din Brăila și vă mulțumesc pentru comentul subscris recenziei mele pe blogul LECTURIADA, proiectul bibliotecii liceului nostru. Cumulând 15 comentarii voi fi fericită să plantez un copăcel.
Interesant...Prin aceasta recenzie aflam lucruri noi..
RăspundețiȘtergereChiar daca nu este genul meu de carte, mi-a facut placere sa citesc recenzia ta :)
RăspundețiȘtergereBafta la strans comentarii!
Frumoasa recenzie! Spor la copacei!
RăspundețiȘtergere